Connect with us

Salut, ce cauți?

  • Русский
  • Subiecte

    Totalurile economice ale anului

    Economia se redresează treptat, deși companiile se feresc să se pregătească pentru următorul an fiscal, despre care experții spun că ar fi o provocare din cauza inflației în creștere. Și totuși, în ciuda crizei energetice și a creșterii prețurilor, se preconizează că PIB în Moldova, va crește până la 10%. Cine sau ce, va ajuta economia moldovenească să rămână pe linia de plutire a aflat colega noastră Olga Dzeatcovschi.

    De la începutul anului 2021 și până în luna august, în Moldova exista un guvern interimar cu împuterniciri limitate, așa că nu s-au luat decizii cardinale pentru economie. De la 1 aprilie până la 30 mai, în toată țara a fost introdus stare de urgență din cauza numărului tot mai mare de infectări cu noul coronavirus. Cu toate acestea, pe 28 aprilie, Curtea Constituțională a anulat această decizie a parlamentului. Ulterior, președintele Maia Sandu a dizolvat parlamentul și toate forțele au fost consolidate în pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate. Iar cele câteva milioane care se aflau în Fondul de rezervă al Guvernului, mai exact 70 de milioane de lei, au fost alocate pentru organizarea și desfășurarea scrutinului.

    Alexandr Muravschi, ex-vicepremier al RM

    «În ceea ce privește economia, aceasta a trăit inert în detrimentul mecanismelor de piață care au fost create înainte. În august a venit un nou guvern, care timp de patru luni a „aruncat” declarații că cei de până la ei au distrus totul, iar timp de patru luni au „curățat” cică sistemul de cei ”răi„.

    Conform statisticilor pentru nouă luni, creșterea PIB-ului a fost de 10%. Investițiile în producție au crescut, comerțul exterior s-a intensificat – exporturile au crescut cu 24%. De asemenea, este stabilă piața financiară și valutară. Asta însă, doar la prima vedere.

    Alexandr Muravschi, ex-vicepremier al RM

    «Pe de o parte, avem un indicator bun al creșterii PIB-ului și cred că guvernul o va declara sus și tare de fiecare dată. Dar în raport cu anul trecut, în care s-a înregistrat o scădere de 7%, această creștere de 10% a prețurilor curente cu tot cu inflație, care va ajunge la 14-15%, putem spune că nu există nici o creștere».

    În ciuda redresării economice, deficitul comercial a depășit deja cu 40% indicatorul de anul trecut, din cauza creșterii importurilor pe piața moldovenească și a ajuns la 3,26 miliarde de dolari. Elena Gorelova, doctor în economie, consideră că pe lângă acesta, mai există un factor important care va afecta negativ atât mediul de afaceri, cât și populația. Vorbim aici de creșterea prețurilor, în special la resursele energetice.

    Elena Gorelova, doctor în științe economice

    «Creșterea prețurilor trece deja de normă și este de două cifre. La sfârșitul lunii octombrie prețurile în țara noastră au crescut cu 12% la bunurile și serviciile de larg consum. La acestea se adaugă, după cum știe toată lumea, creșterea tarifelor din noiembrie – gaz, încălzire, apă caldă – și ca urmare, avem riscuri foarte mari ca creșterea pensiilor și a salariilor, care s-a observat anul acesta, să fie pur și simplu „înghițite” de inflație».

    Potrivit Biroului Național de Statistică, în noiembrie 2021 prețurile la alimente au crescut cu 15,49%, produsele nealimentare – cu 11,28%, iar tarifele la servicii au crescut cu 9,65%. Cele mai scumpe au fost locuințele și serviciile comunale: gazele naturale au crescut cu 80,6%, încălzirea centralizată cu 18,7% și apa caldă cu 11,4%.

    Prețurile pentru luna noiembrie a anului 2021
    Produse alimentare – cu 15,49%
    Produse nealimentare – cu 11,28%
    Tarifele la servicii – cu 9,65%
    Gazele naturale – cu 80,6%
    Încălzirea centralizată –cu 18,7%
    Apa caldă – cu 11,4%

    Creșterea prețurilor a lovit cele mai sărace segmente ale populației, în special pensionarii. Dacă în 2020, la inițiativa fracțiunii PSRM, pensiile în Moldova erau indexate de două ori pe an, atunci în 2021 o singură dată, la 1 octombrie, cu 3,86%. Bugetul pentru 2022, adoptat de PAS prevede și el o indexare unică. Salariile profesorilor vor crește doar cu 300 de lei, în timp ce salariile deputaților vor crește cu 1400 de lei. Totodată autoritățile intenționează să majoreze salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională cu 15 mii de lei, acestea ajungând ulterior la 59 de mii de lei pe lună. De asemenea, majoritatea de la guvernare, a majorat vârsta de pensionare până la 63 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În ceea ce privește mediul de afaceri, potrivit experților, nu prea există măsuri serioase de sprijin, nici pentru acest domeniu. PAS a respins inițiativa fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, de a introduce o rată zero la profiturile reinvestite. Pentru sectorul HoReCa, care a fost cel mai afectat de pandemie, TVA-ul a fost redus de la 12% la 6%. Dar, potrivit reprezentanților din domeniu, acest lucru nu va salva situația și au avertizat despre o creștere cu 30% a prețului la servicii. Afaceri în prag de faliment deci. Totodată,potrivit bugetului, autoritățile planifică venituri bugetare la nivel de 50 de miliarde de lei, cheltuielile vor depăși 65 de miliarde de lei, cu un deficit de peste 15 miliarde de lei. Guvernul intenționează să acopere o parte semnificativă din acesta prin împrumuturi externe. Și aceasta, în ciuda faptului că datoria externă a Moldovei, s-a apropiat deja de 40% din PIB. Toate aceste probleme, spun experții, pot fi rezolvate dacă nu ar exista și o criză acută de personal.

    Mihail Poisic, doctor în economie

    «În primul rând, guvernul și autoritățile nu au o strategie de dezvoltare a țării. Ele funcționează conform principiului – a luat foc acolo, stingem acolo, apoi ia foc dincolo… Dar nu există sistem, nici o abordare. Țara degradează».

    Potrivit datelor preliminare, datoria externă a RM, în luna octombrie a anului 2021, depășea deja cifra de 8,5 miliarde de dolari.

    Telegram channel

    a-tv.md

    TOP 24 de ore

    Facebook

    Copyright © 2021