Connect with us

Salut, ce cauți?

  • Русский
  • Subiecte

    Totalurile anului: Politică

    „Moldova va deveni locul în care vrei să trăiești”, a promis președinte țării Maia Sandu, în cadrul primului său discurs în noaptea dintre ani, felicitând cetățenii țării cu venirea anului 2021. Anul curent se apropie de sfârșit, iar sondajele arată că două treimi dintre cetățenii intervievați au spus că și-ar dori să părăsească țara, 26,5% dintre ei – pentru totdeauna. Iar 70% dintre respondenți au spus că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită. Cum au evaluat evenimentele pe eșechierul politic din țară, în ultimile 12 luni, urmăriți în continuare.

    Anul 2021, poate fi împărțit în două etape, înainte și după, alegerile parlamentare anticipate din luna iulie, organizarea cărora a avut loc la insistența președintelui, Maia Sandu și în urma cărora la guvernare a venit Partidul Acțiune și Solidaritate. Scrutinul a fost demarat după dizolvarea Parlamentului, iar pentru obținerea acestui scop, Sandu și colegii și săi au tras de toate sforile posibile, spun experții. S-a ajuns până-n momentul în care deputații PAS au cerut autodizolvarea Legislativului, prevedere care nici măcar nu se regăsește în Constituție. De cealaltă parte, șeful statului trăgea de timp, ignorând Legea Supremă. Pentru funcția de prim-ministru, au fost desemnați patru candidați. Cu toate acestea, Sandu refuza să poarte discuții cu candidații nominalizați de majoritatea parlamentară.

    Igor Dodon, președintele de onoare al PSRM

    «Administrația prezidențială s-a îndepărtat, s-a izolat. Nu știu, poate din cauza Covid-ului. Dar nu există dialog cu parlamentul. În consecință, administrația prezidențială nu respectă decizia Curții Constituționale, care spune clar despre necesitatea unui dialog între președinte și majoritatea parlamentară».

    Cu toate acestea, președintele a mers pe scenariul dizolvării Legislativului, iar Curtea Constituțională a dat undă verde acestui proces. Alegerile parlamentare anticipate au avut loc pe 11 iulie. În urma acestora, PAS-ul s-a ales cu 63 de fotolii de deputat, ceea ce înseamnă o majoritate parlamentară solidă, 32 de mandate i-au revenit Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar alte șase partidul politic „Șor”. În consecință, PAS-ul a primit putere deplină în țară, s-au instalat la președinție, parlament și guvern.

    Igor Grosu, președintele Parlamentului RM

    „Vreau să fiu președintele care va pune parlamentul în slujba poporului și îl va transforma într-o fabrică de reforme bune, legi și decizii”.

    Cu toate acestea, primele decizii adoptate de noua majoritate parlamentară au pus sub semn de întrebare promisiunile lansate în campania electorală. Modificările făcute la legea cu privire la piața petrolieră au dus la majorări a prețului la combustibil. Specialiștii în domeniu spun că modificările au fost operate, pentru a favoriza unele companii petroliere din țară. Mai mult, noile prevederi ar fi fost elaborate în colaborare cu reprezentanții acestor companii, iar scopul final este de a instaura monopolul pe piața petrolieră internă, mai spun experții. Iar această decizie n-a fost singura care se bate cap-n cap cu programul electoral PAS. În luna octombrie, țara s-a confruntat cu criza gazelor naturale. Din cauza refuzului președintelui și a guvernului de a se așeza la masa de negocieri cu gigantul rusesc „Gazprom”, Chișinăul a fost nevoit să cumpere gazul la preț record. Guvernanții au pornit în căutarea surselor alternative, dar ceea ce căutau de fapt, era tot gazul rusesc, ce-i drept, pompat prin alte țevi și la un preț mai mare decât cel stabilit de concernul rus. Potrivit experților, din cauza politizării subiectului, Republica Moldova a primit un preț de achiziție de 450 de dolari pentru mia de metri cubi în noiembrie și 550 de dolari în decembrie. În consecință, tariful pentru flacăra albastră a crescut de 2,5 ori, iar acest lucru s-ar putea perinda cu majorarea prețului final la încălzire. Mai mult, experții în domeniu spun că după ce au ajuns la putere, cei din PAS au încercat subminarea tuturor instituțiilor statului. Prima țintă a fost Procuratura Genrală. Pe 5 octombrie, șeful PG, Alexandr Stoianoglo a fost reținut, după care suspendat din funcție. Următorul pas a fost reîntoarcerea sub controlul Parlamentului a Companiei publice Teleradio Moldova, asta chiar dacă în campania electorală, PAS-ul pleda pentru independența presei. Ulterior, le-a venit rândul autorităților locale. În preajma turului doi a alegerilor noi de la Bălți, candidatul cu cele mai multe sufragii obținute în primul tur, candidatul PP Șor, Marina Tauber a fost exclusă din cursa electorală.

    Marina Tauber, candidat PP „Șor„ la funcția de primar de Bălți

    „Acest dosar este împotriva țării, împotriva municipiului Bălți și a întregului popor”.

    După alegerile de la Bălți, mulți politicieni și experți au spus că PAS-ul a testat un mecanism de preluare a puterii la nivel local în capitala de nord. Iar, un mecanism similar ar putea fi aplicat și-n capitală la algerile locale din 2023. Potrivit specialiștilor, în 2021 populația se aștepta la schimbări spre bine, însă s-au pomenit cu un regim autoritar și un an al creșterii galopante a prețurilor. Sondajele de opinie arată că până și electoral, PAS nu mai crede în vremurile bune promise de aceștia. Iar mulți dintre ei spun că vor alege calea pribegiei. Am încercat să luăm legătura cu persoanele și reprezentanții serviciilor de presă ai instituțiilor vizate în material, nimeni însă nu a răspuns apelurilor noastre.

    Telegram channel

    a-tv.md

    TOP 24 de ore

    Facebook

    Copyright © 2021