Connect with us

Salut, ce cauți?

  • Русский
  • Subiecte

    Principalele evenimente politice

    Anul 2020 a fost unul ieșit din comun atât pentru țara noastră, cât și pentru întreaga lume. Noul virus, coronavirusul, și-a lăsat amprenta nefastă asupra tuturor domeniilor de activitate și a provocat o criză economică fără precedent și cu majoritatea statelor lumii izolate. Și sub aspect politic, anul 2020 a fost unul al schimbărilor și al provocărilor. Mai multe despre acest aspect, aflați din următorul reportaj.

    La începutul lui 2020, nimic nu prezicea că omenirea va fi parte dintr-un scenariu extrem, provocat de un virus nou, SARS-CoV-2. Epidemia a tot luat amploare, rând pe rând, în fiecare stat din lume, din cauza coronavirusului, descoperit în provincia Wuhan, din China. Nu peste mult timp însă, în luna martie, Republica Moldova s-a trezit în fața unei noi realități – cu frontierele închise și o stare de urgență anunțată pentru 60 de zile.

    Igor Dodon, președintele RM (2016-2020)

    ”Trebuie să constatăm că Republica Moldova nu poate fi izolată de alte țări, mai ales, că sute de mii de compatrioți ai noștri locuiesc temporar sau permanent în țări, în care pandemia a ajuns deja și situația este scăpată de sub control. Știți ce se întâmplă în Italia. Prin urmare, era evident că Moldova va fi afectată.”

    Tot în luna martie, au intervenit o serie de schimbări și pe arena politică a țării. Moldova a intrat în noul an, 2020, fără o majoritate parlamentară și cu un guvern minoritar. Existau zvonuri că, până în primăvara anului 2020, Statele Unite ale Americii vor înainta o nouă majoritate parlamentară PDM-PAS-Platforma DA, dar și Partidul Șor, pentru a îndepărta socialiștii de la putere și pentru a demite Guvernul Chicu. Cu toate acestea, Partidul Democrat Moldova, care, în acea perioadă, era trunchiat, a ales să intre în coaliție cu PSRM. La 16 martie, liderii celor două formațiuni politice, Pavel Filip și, respectiv, Zinaida Greceanîi , au semnat un acord de coaliție. Partidul Democrat s-a ales cu cinci miniștri în executiv.
    Coaliția, numită „Platforma social-democrată„ Pentru Moldova”, s-a menținut opt luni și a fost supusă, în mod repetat, unor atacuri. O posibilă divizare îi convenea ca o mănușă grupului parlamentar „Pro Moldova” – un grup de deputați, condus de Andrian Candu, care au părăsit Partidul Democrat încă în luna februarie. Atunci, Candu anunța lansarea propriului său proiect politic și a început să atragă activ în cercul său unii colegii deputați. Drept urmare, la mijlocul anului, în legislativ erau deja 17 deputați transfugi.
    „Pro Moldova” a încercat să atenteze și la componența PSRM, când a ademenit unul dintre deputații formațiunii. A urmat o reacție promptă și dură din partea socialiștilor, după care „Pro Moldova” a renunțat la tehnicile sale de corupere a deputaților.
    După încercările de a destrăma coaliția de guvernământ, opoziția parlamentară a încercat în acest an , de două ori, să demită Guvernul Chicu. Prima a avut loc la sfârșitul sesiunii de primăvară-vară a legislativului.

    Inițiatorul primei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Chicu a fost Platforma DA, care, în ajunul alegerilor prezidențiale, a dorit să ridice ratingul liderului său, Andrei Năstase, și să-l propună în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, opoziția a reușit să obțină doar 46 de voturi, față de minimul 51 de voturi necesare pentru demisie. Prima încercare a eșuat. Cea de-a doua moțiune de cenzură a fost înaintată, în data de 16 decembrie, de PAS, Platforma DA și de către PDM. Dar de data aceasta, Guvernul nu a așteptat dezbaterea în plen și, după ce a închis anul fiscal cu adoptarea documentelor bugetare, o decizie neașteptată pentru oponenți, și-a anunțat demisia pentru a începe procedura de dizolvare a legislativului și anunțarea alegerilor parlamentare anticipate.

    Ion Chicu, prim-ministrul în exercițiu al RM

    Anul 2020 a fost pentru țara noastră și unul al alegerilor prezidențiale, desfășurate în luna noiembrie. În urma rezultatelor, pentru prima dată în istoria Republcii Moldova, președintele ales a devenit o femeie. În data de 24 decembrie, noul șef al statului, Maia Sandu, a depus jurământul.
    Ultimele acțiuni ale lui Igor Dodon, în calitate de președinte, a fost promulgarea unor legi importante, care însă au provocat furia opoziției, care ulterior a contestat cîteva dintre ele la Curtea Constituțională. Este vorba despre despre abrogarea așa-numitei „legi a miliardului”, legea privind reducerea vîrstei de pensionare, legea care prevede restabilirea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică, dar și legea care permite televiziunilor naționale să retransmită programele de știri din Federația Rusă. Făcând un rezumat al rezultatelor mandatului său de patru ani, Igor Dodon a spus că a activat pentru binele țării și al poporului și nu regretă nicio decizie luată în acest timp.

    Igor Dodon, președintele RM (2016-2020)

    În ultimele zile ale lui 2020, în cadrul Congresului Extraordinar al PSRM, cel de-al cincilea președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a revenit la conducerea Partidului Socialiștilor. Acesta a afirmat că va apăra în continuare valorile pentru care a luptat din momentul în care s-a angajat în politică.

    a-tv.md

    Telegram channel

    Facebook

    Copyright © 2021