Connect with us

Salut, ce cauți?

  • Русский
  • Subiecte

    Moldova în Consiliul Europei

    În această zi, acum 26 de ani, Republica Moldova a semnat documentele privind aderarea la Consiliul Europei și a devenit cel de-al 36-lea membru al acestei organizații internaționale. În acești 26 de ani, în relațiile Moldovei cu Consiliul Europei și structurile sale au avut loc diferite procese. De la monitorizarea pe termen lung – probabil cea mai lungă din istoria acestei organizații internaționale și declarații destul de dure cu privire la situația din țară, numeroase apeluri de la politicieni la Comisia de la Veneția până la contestații nenumărate ale cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În ultimii ani, Republica Moldova a fost printre primele zece țări în ceea ce privește numărul de sesizări la CEDO.
    Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei prima dintre statele post-sovietice. Astfel a devenit a 36-a țară membră a acestei organizații internaționale. Potrivit fostului președinte Petru Lucinschi, la 13 iulie 1995, delegația moldovenească a fost întâmpinată în picioare, iar delegații moldoveni se simțeau mândri.
    Însă euforia nu a durat mult. După aderarea oricărui stat la Consiliul Europei, unul dintre principalele sale organisme – Adunarea Parlamentară, monitorizează modul în care nou-venitul își îndeplinește obligațiile și cum stau lucrurile la capitolul drepturile omului, statul de drept, democrație, lupta împotriva corupției, asigurarea drepturilor minorităților naționale, ale autorităților regionale și așa mai departe. Și anume aici, Republica Moldova a înregistrat lacune. Iată de ce, la doi ani după aderare – în 1997 țara noastră s-a pomenit sub supravegherea Consiliului Europei
    La sfârșitul anilor ’90, Moldova era pe punctul de a anula această procedură. Cu toate acestea, criza din 1999-2000, când Petru Lucinschi, după ce s-a certat cu parlamentul, a decis să schimbe Constituția și să extindă puterile președintelui, a condus la faptul că, în loc să anuleze monitorizarea, țara noastră a fost adăugată pe lista țărilor problematice. De atunci, oficialul Chișinău a solicitat în repetate rânduri trecerea Moldovei la perioada post-monitorizare, dar de fiecare dată a primit un răspuns negativ. Iar pe perioada Alianței pentru Integrare Europeană, Consiliul Europei nu numai că a refuzat autoritățile moldovenești să anuleze monitorizarea, ci și în sesiunea APCE a adoptat o rezoluție dură cu 33 de recomandări-revendicări către Chișinău. În octombrie 2019, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, etichetând Republica Moldova ca „o victimă a oligarhului care a reușit să preia aproape complet controlul asupra statului” a salutat schimbarea puterii, și a decis să continue monitorizarea dezvoltării proceselor democratice din țară. Astfel, Republica Moldova se află sub monitorizarea Consiliului Europei de 24 de ani deja – acesta este cel mai „lung control” al activității instituțiilor democratice din istoria acestei organizații europene vechi și influente.

    Telegram channel

    a-tv.md

    Facebook

    Copyright © 2021