Republica Moldova continuă să se bucure de beneficiile participării sale la CSI și la cele 285 de acorduri internaționale din cadrul Comunității sau conexe. Despre aceasta scrie canalul de Telegram al Primului Departament al țărilor CSI al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei.
Printre beneficiile respective diplomația rusă menționează zona de liber schimb ca element important în asigurarea accesului produselor moldovenești pe piețele țărilor CSI (acestea reprezintă peste 25% din cifra de afaceri comercială a Republicii Moldova). De asemenea, este remarcată agricultura și produsele farmaceutice: în aceste domenii, exportul de produse moldovenești către statele Comunității pentru anumite articole depășește 90%. Totodată, în cadrul CSI țara beneficiază de regim fără viză, migrația forței de muncă, educație.
Sunt prezentate date statistice, care arată că în 2022, doar în Rusia au fost înregistrați în evidența migrațională cel puțin 125.000 de cetățeni moldoveni, iar remitențele celor care lucrează în Rusia sunt o sursă importantă de formare a PIB-ului Republicii Moldova. De asemenea, se menționează că, începând din 14 iulie 2022, cetățeni ai Republicii Moldova – absolvenții universităților ruse – pot solicita permis de ședere în Rusia pe un termen de 3 ani, ocolind eliberarea permisului de ședere temporară. Migranții din Moldova, după 3 ani de muncă în Rusia, au dreptul la îngrijiri medicale gratuite în cadrul asigurării medicale obligatorii cu condiția ca angajatorul achită contribuțiile pentru asigurare medicală.
„Apare întrebarea, cine ar avea de câștigat de pe urma retragerii Moldovei din CSI? Evident, cetăţenii de rând din Moldova ar avea de plătit pentru o astfel de decizie a Chişinăului”, se arată în postarea Primului Departament al țărilor CSI al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei.
Amintim că, acum câteva zile, speakerul Igor Grosu, într-un interviu acordat portalului român G4Media, a spus că Republica Moldova a sistat activitatea în CSI, nu participă nici la reuniunile președinților de parlament, nu participă nici la reuniunile președinților de țară, a prim-miniștrilor, urmând să fie luată „o decizie privind prezența noastră pe viitor în această organizație”.
