„Executant și fără minte!” – este reacția liderului Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, în contextul recentelor declarații ale ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, potrivit cărora statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu mai este actual. Potrivit lui Ilan Șor, principiul fundamental al politicii de apărare al unor state mici precum este Republica Moldova este de a preveni războiul.
„Minunatul scriitor pentru copii, Alexandr Volkov, are o carte despre soldații de lemn. Aceștia erau din lemn, executanți și fără minte. Anume așa este ministrul Apărării al comandantului suprem, Maia Sandu. Vorbim despre Anatolie Nosatîi. El este atât de consecvent încât, imediat după aiurelile Maiei Sandu de la Davos, privind posibila revizuire a statutului de neutralitate al Moldovei, a venit cu justificări. Potrivit lui, chipurile, războiul din Ucraina a demonstrat că statutul de neutralitate nu mai este relevant”, a scris Ilan Șor pe canalul să din telegram.
El se întreabă: „câte minute va rezista armata lui Nosatîi în cazul în care, Doamne ferește, vor avea loc acțiuni reale de luptă cu toate „Piranh-iile” și sistemele de apărare antiaeriană care încă nu au fost obținute după colindatul prin lume?”. „Da, exact un minut. În cazul în care se va întâmpla asta, acest soldat din lemn, executant și fără minte va fi primul care va fugi de pe câmpul de luptă. El este „războinicul” care cade de pe cuptor”, a menționat Ilan Șor.
Politicanul mai susține că principiul fundamental al politicii de apărare al unor state atât de mici precum este Republica Moldova este de a preveni războiul.
La momentul publicării acestei știri, mesajul lui Ilan Șor nu a fost comentat de serviciile de presă ale administrației prezidențiale, Guvernului, Ministerului Apărării.
Amintim că Nosatîi a declarat, în cadrul unei emisiuni de la „RliveTV”, că „statutul de neutralitate ne-a lăsat singuri în fața provocărilor, cu un sistem de apărare care nu este relevant actualității”.
Anterior, președintele Maia Sandu a spus, pentru portalul „Politico”, că „acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”. Ea a precizat că „dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”.
