Connect with us

Salut, ce cauți?

  • Русский
  • Subiecte

    Expert: Ucraina trebuie să se oprească

    Acordul dintre Chişinău şi Kiev privind râul Nistru, există. În baza acestui document, autoritățile de la noi ar fi dat barajul de la Naslavcea pe mâna ucrainenilor. Acest lucru a provocat agravarea situației ecologice de pe Nistru. Râu, pe care Moldova riscă să-l piardă în următorii câțiva ani. Declarațiile au fost făcute pentru postul nostru de televiziune de către Elena Zubcova, doctor-habilitat în științe biologice, profesor al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe și membru al Comisiei interguvernamentale cu privire la râul Nistru.

    În anul 2013, Moldova a pierdut dreptul la gestionarea comună a hidrocentralei de la Dubăsari. Prim-miniștrii, din acea perioadă, Vladimir Filat și Iulia Timoșenko au semnat la Kiev un acord secret, prin care Chișinăul i-a cedat Kievului toate drepturile de gestionare, așa încât ucrainenii să aibă control absolut asupra hidrocentralei. Și asta în condițiile în care cea mai mare parte din suprafața acesteia se află pe teritoriul Moldovei, iar procesul de marcare a liniei de frontieră nu a fost încă finalizat.

    Elena Zubcova, doctor-habilitat în științe biologice, profesor, Institutul de Zoologie, AȘM

    „Când mi-au spus, mi-au zis și din Ucraina-apropo, că a fost semnat un astfel de acord, nu veți crede, dar nu am crezut pe nimeni. Am fost la guvern, am întrebat de un funcționar, de al doilea, de al treilea, nimeni nu știa nimic. Actul a fost trecut prin Parlament. Tot Legislativul a fost cel care l-a secretizat și a „cedat” barajul de la Naslavcea. Dacă am fi avut controlul a cel puțin 50% din baraj, am putea deschide încuietorile și am da drumul la apă. Acest document este secretizat și acum. Eu am văzut acel act, am văzut și semnăturile puse, am văzut că barajul a fost cedat.„

    Potrivit specialistului, încă la etapa de lansare a hidrocentralei de la Dubăsari, ecologiștii au avertizat că Moldova riscă să piardă râul Nistru. Fapt la care asistăm azi. Locuitorii din satul Talmaza, spre exemplu, în ultimii ani „asistă” la uscarea albiei vechi a Nistrului, numită popular „Nistrul chior”. Chiar și așa, în toți acești ani, a continuat construcția mai multor hidrocentrale, iar odată cu lansarea celei de-a patra turbine, problema salvării Nistrului este cea mai importantă în negocierile cu Kievul. Pentru a putea funcționa la capacitate maximă, hidrocentralele au nevoie de o cantitate impunătoare de apă, care deja nu mai este în râu. O singură turbină are nevoie de un volum de 240-280 metri cubi pe secundă. Iar, debitul apei râului Nistru pe sectorul Naslavcea variază între cifrele sus menționate. Chiar dacă impactul negativ asupra fluviului este evident, ucrainenii nu se opresc aici. Până la finele 2024-2026, ei și-au propus ridicarea a încă două stații de hidroacumulare – la Novodnestrovsk și Konevsk.

    Elena Zubcova, doctor-habilitat în științe biologice, profesor, Institutul de Zoologie, AȘM

    «Noi vedem în Nistru o apă limpede, curată. Dar,totuși, de ce dacă apa este atât de limpede, pe malul din regiunea Naslavcea nu vezi un pescar. Nu-l vezi, pentru că peștele este mort».

    Elena Zubcova este convinsă că Nistrul poate fi salvat doar în cazul în care acordul cu privire la Nistru va fi respectat.

    Elena Zubcova, doctor-habilitat în științe biologice, profesor, Institutul de Zoologie, AȘM

    «Acest document trebuie modificat, așa încât în țară să intre apa. Moldova trebuie să ceară acest lucru, iar ucrainenii, la rândul lor, ar trebuie să se oprească. Nistrul nu va face față celei de-a patra turbine».

    Recent, Elena Zubcova, împreună cu colegii din România și Moldova, a prezentat rezultatele unui nou studiu: „Monitorizarea râurilor Nistru și Prut și indicatorii impactului instalațiilor hidroenergetice asupra funcționării ecosistemelor acvatice transfrontaliere”. Cercetarea a arătat că, Moldova a pierdut deja industria pescuitului. Dacă în anii trecuți, din regiunea Vălcineț erau trimise vagoane întregi cu pește din Nistru. Acesta ajungea pe rafturile magazinelor din Kiev, Moscova sau Sankt Petersburg. Acum, însă fitofagul și sturionul— sunt deja istorie. Iar, potrivit unui studiu realizat de PNUD Moldova, în cursul inferior și cel superior al râului Nistru au dispărut 19 și respectiv 15 specii de pești, iar numărul speciilor valoroase de pești a scăzut de aproximativ 40 de ori . Cel mai grav este că a scăzut și calitatea dar și volumul apei în rîu. Astfel, potrivit experților Moldova riscă să piardă Nistrul, iar 70% din populația țării noastre ar putea rămâne fără apă potabilă la robinete, conchid specialiștii.

    Telegram channel

    a-tv.md

    Copyright © 2021