Connect with us

Salut, ce cauți?

  • Русский
  • Subiecte

    7 aprilie 2009. Ce s-a întâmplat, de fapt?

    Acum 12 ani, în data de 7 aprilie, la Chișinău au avut loc dezordini în masă, în urma cărora sediile Președinției și a Parlamentului au fost devastate. Evenimentele din acea zi s-au soldat cu pierderea unei vieți omenești, iar peste 60 de manifestanți și oameni ai legii au fost răniți. Pe acest caz au fost pornite zeci de cauze penale, au fost create comisii parlamentare. 12 ani s-au scurs de atunci, iar adevărul așa și n-a ieșit la iveală.
    În data de 7 aprilie, în Piața Marii Adunări Naționale s-au adunat aproximativ 5 mii de persoane care scandau „Alegeri anticipate!”, „Alegeri fraudate”, „Jos comunismul!”. Rețele de socializare au fost împânzite cu mesaje de îndemn la proteste. Manifestanții declarau că data de 7 aprilie 2009 este zi de doliu național în legătură cu falsificarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie de către Partidul Comuniștilor. La început, protestul a fost unul pașnic, cu excepția unor tentative de a rupe cordonul de poliție din preajma Președinției. Câteva ore mai târziu însă, situația ia o turnură neașteptată. Protestatarii încep să arunce cu pietre și ouă în sediul parlamentului și cel al instituției prezidențiale. Unde au găsit manifestnații pietre și ouă în centrul capitalei, rămâne o enigmă și acum. Încercările stângace ale pompierilor de a dispersa mulțimea cu furtunul de apă, n-au făcut decât să ațâțe spiritele. Astfel, în doar câteva ore un protest pașnic a degenerat într-o revoltă în toată legea. Manifestanții rup cordonul poliției și iau cu asediu Legislativul și Președinția. Oamenii legii opun rezistență, iar ca urmare apar victime în ambele tabere. Cu toate acestea medicii nu pot interveni la fața locului pentru a le oferi ajutorul necesar. Haosul a pus stăpânire peste centrul capitalei, se comit acte de vadalism și jafuri. Din cele două instituții ale statului sunt scoase scaune, mese de birou, covoare, lucrurile personale ale angajaților. Iar, în unul din incendiile provocate a fost arsă Declarația de independență a Republicii Moldova. Ulterior, evenimentele din acea zi au primit mai multe calificative, cum ar fi: lovitură de stat, protest spontan, un scenariu bine regizat, o tentativă de lovitură de stat. Cu toate acestea, pentru experții străini era deja evident că la Chișinău a avut loc o revoluție colorată. În mai multe surse media din Occident, evenimentele din 7 aprilie au fost numite „Revoluția mov„ sau „Revoluția cărmizie„ din cauza culorii pietrelor care au fost aruncate de protestatari. Țara noastră n-a fost nici pe departe prima sau ultima țară în care schimbul de putere a avut loc în urma organizării revoluției culorilor. Anul trecut, americanii au simțit implementarea acestui scenariu pe propria piele, când sediul Capitoliului a fost luat cu asalt de protestatari. 12 ani au trecut de la evenimentele din 7 aprilie 2009, iar nici acum nimeni nu știe cine se face vinovat de cele întâmplate. Oare pentru că grație acelei debandade acești oameni au ajuns să ocupe funcțiile cheie în stat? Practic niciun protestatar n-a fost tras la răspundere pentru atacarea poliției, devastarea instituțiilor statului, jaf și provocarea unor pagube semnificative statului. În schimb, au fost pornite zeci de dosare penale pe numele ofițerilor de poliție care, pur și simplu, și-au făcut datoria și au apărat instituțiile de vârf ale statului. Evenimentele din 7 aprilie au devenit unele semnificative pentru istoria modernă a statului nostru. Influența acestora se simte și-n zielele nostare. De fapt, 7 aprilie 2009 a dat undă verde pentru furtul miliardului de euro din sistemul financiar-bancar din țară și încălcarea mai multor legi, inclusiv cea supremă – Constituția.

    a-tv.md

    Facebook

    Copyright © 2020